Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ROSTOGOLI, PRĂVĂLI, ROLĂ ... Mai multe din DEX...

FACE SĂ SE ROSTOGOLEASCĂ - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru FACE SĂ SE ROSTOGOLEASCĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 77 pentru FACE SĂ SE ROSTOGOLEASCĂ.

Emil Gârleanu - Gândăcelul

... de acolo, de sus, o fărâmiță de lumină închegată, rătăcită pe pământ? Și, ca o adeverire, pe țarâna neagră trupul aruncă o lumină dulce. Ce se mai întreba! Fără îndoială, de acolo căzuse, acolo trebuia se întoarcă. Dar ce depărtare. Și cum ajungă? Privi în sus; și atunci, deasupra căpușorului, zări lujerul unui crin ce se ridica așa de înalt, că parcă floarea din vârf își deschidea paharul chiar dedesubtul bulgărului de aur, -i culeagă razele. În mintea lui își înjghebă planul. se suie pe lujer în sus, meargă, meargă și meargă până în vârf; și de acolo, la bulgărul de aur, din care credea că se desfăcuse: o săritură, — sau o vedea el ce-o face. Atunci se mișcă din nou, și după ce trecu peste un grăunte de piatră cât un munte și coborî dincolo, se trezi la rădăcina crinului. Se odihni o clipă, apoi la drum, băiete! Mai întâi se rostogoli de pe tulpina lucie de câteva ori în țărână. Văzând asta, se ridică pe piciorușele dinapoi și, fără știe pentru ce, cu cele dinainte își făcu, moșnegește, cruce. Pe urmă încercă din nou și văzu că poate. Luciu ...

 

Dimitrie Anghel - Dantura

... care ard și flutură, coroane și discursuri de multe ori ; și cu toate acestea, ce dulce lucru e a moșteni. Ce voluptate e te găsești stăpîn pe un lucru de-a gata muncit, devii proprietar în cursul unei nopți, deschizi uși și sertare care ți-erau străine, -ți predai la intrare pălăria și pardesiul unui servitor ce ți se înclină și -ți asculți singur zgomotul pașilor ce trezesc ecourile propriului tău eu , care se va așeza și etala fără nici o discuție, în locul binevoitorului de cujus , care a fost așa de gentil se strămute într-o proprietate în adevăr inalienabilă. En rîd, și cu toate acestea fiecăruia îi se poate întîmpla o asemenea năpastă, muncească pentru un altul. Unii se conving devreme că banul odată agonisit muncește singur pentru tine și că telepatii ciudate și afinități nebănuite există între ban și ban. Încredințați de aceasta ... din nou fețele republicele, biruitor și clar se auzi din nou glasul cocoșului gal dezrobit, mătăsos foșniră pachetele de bancnote ce-și luară zborul, sfioasă se

 

Dimitrie Anghel - Coco

... 3 martie 1912, p. 157 Sînt longevități absolut primejdioase, și Coco , papagalul favorit al coanei Adela, spre deznădejdea noului soț ce-și luase vecina noastră, se încăpățîna trăiască și -l persecute ca o eternă remușcare. te muți așa într-o casă străină, cu arme și bagaje, cu tabieturi și obiceiuri, cu ticuri și năravuri, și poți te adaptezi mediului înconjurător, știi respecți așezarea mobilelor ce și-au căpătat un fel de inamovibilitate, după multele servicii făcute și după locul adecvat ce poate -l ocupe în măsuratul spațiu, poți prinde din curgerea traiului zilnic anumitele simpatii pe cari bătrîna stăpînă a casei le-a căpătat pentru unele bibelouri și ... nimicuri ce o înconjoară și stau risipite pe etajere ori în prietenoase colțuri, povestind de aniversări și amintiri trecute, fii atît de dibaci ca dai fiecărei slugi, ce a slujit înaintea ta pe un altul, gradul de simpatie de care se bucura înainte și care crede că i se cuvine e într-adevăr o problemă cît se poate de greu de rezolvat. Pe toate acestea însă scăpătatul boier izbutise ...

 

Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră

... mă cheme, dar le înlătur... N-au drept oare atîția cari s-au născut ca și mine pe același pămînt, învîrtind sfera aceasta pe care se zugrăvesc atîtea uscaturi despărțite de linii albastre ale apelor, -și recheme și ei amintirile, se lase legănați de farmecul lor, -și caute în fața rîurilor icoana pe care o aveau cînd erau copii, plîngă și se înduioșeze de priveliștele pe cari le-au văzut de cînd s-au născut; și, îmboldiți de acestea, -și rostească durerile și bucuriile, în graiul pe care l-au învățat și pe care îl găsesc mai sonor și mai apt de a ... a alunecat, a făcut concesii poate și și-a pierdut întîia față, și-a renegat colțurile și asperitățile, ca se poată aciuia și face un conglomerat peste care treacă fluctuantele ape, care se duc aiurea ca și vremea. Așa am venit și eu poate și m-am așezat, imensul fluviu al timpului m-a purtat și ... mele ? Ce-mi pasă, eu cînt sfidînd zîmbetul lui și, cînd privesc celelalte continente, surîd și îmi spun că aici unde m-am născut, aci se ...

 

Ion Luca Caragiale - Istoria unei epigrafe

... Luă o gazetă; din nenorocire, era republicană. O deschise și își aruncă privirile alene pe coloanele ei. Când, d'odată, își schimbă fața; barba începu -i tremure și se sbârlească. N'apucă citească încă trei rânduri, și face o mișcare răpede, răstoarnă ceașca cu cafeaua și sare de pe fotoliu țipând: - A ! infam ! de trei ori infam ! Ei, bătrân Ercule în ... fetițe... Buni de spânzurat, pre legea mea. Ultima frază a gazetei republicane făcu asupra d-lui Boliac efectul unui pumnal înfipt în ânimă. Se rădică iute și 'ncepu -și străbată 'n lung și 'n lat camera. Sângele i se urcase la cap, ochii îi scânteiau, mișcările-i erau scurte și nervoase, și, din când în când, se bătea cu pumnul în piept. Rostogolindu-se 'n pieptul lui fără poată găsi o ieșire, pasiunea se âmfla din ce în ce. O ! -l fi văzut, domnilor !... Ce sublimă furoare politică ! Zece minute trecură făr'a se auzi din gura lui nervoasă și spumată o silabă măcar. Își frângea mânile, își mușca degetele, își lovea și-apoi mângâia fruntea. Furoarea ajunsese la ... ...

 

Dimitrie Anghel - Arca lui Noe

... vremurilor, primi comanda unui titanic steamer ce avea înfrunte surplusul imenselor rezervorii de lichiduri neîntrebuințate pe care le deținea cel înalt și cu care se hotărîse dușeze patruzeci de zile și patruzeci de nopți biata omenire. Un steamer însă, care încapă reprezentantele tuturor specimenelor pe care le crease Dumnezeu, nu se face cu una, cu două, tot astfel după cum nu se face un Magnum etimologicum al unei nații de azi pe mîni. Concesia luată, o sută de ani n-au mai contenit zgomotele de ciocane și gemetele ... imensităților mișcătoare, jucăria de lemn, de funii, de macarale, uriașul leagăn îmbăiat în gudron și înfășurat în lanțuri, întîiul Ahasver ce avea rătăcească, fără poată arunca nici o ancoră în adîncuri, ciudata coajă de nucă ce avea plutească peste un abis in voia valurilor și uraganurilor, primul vas-fantomă ce era menit se coboare din creste în adîncuri, ca se urce în cîrca altor creste, fără mai poată întîlni nici o radă, nici un port, nici un golf prielnic, ce avea

 

Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă

... lor frunte O gândire-ntunecată se întinde ca un nor.    â€žO cunoști pe Trestiana, frate?“ zice Strâmbă-Lemne. „O cunosc... când se arată, soarele îi face semne, Căci de când Ileana mândră n-au văzut el așa floare... Ca Ileana Cosânzana, fata-i chiar ruptă din soare!“    â€žBine ... œ    Urieșii, stând pe coate, au trântit un hohot mare Cât s-au răsunat pământul într-o lungă depărtare, Și toți vulturii din codri, ridicându-se pe vânt, S-au nălțat în nori vadă, ce minune-i pe pământ?    Apoi iar, căzând pe gânduri, Sfarmă-Peatră zice: „Frate, Câte stânci de aur pline și de petre nestimate ... cade, fagul crapă și stejarul gros se darmă.    El pătrunde prin desime, trece iute prin zăvoaie, Și sub brațul său puternic totul pârâie, trăsnește, Tot se rumpe, se răstoarnă, se sucește, se îndoaie, Ș-un troian de crengi, de arbori pe-a lui urmă se clădește.    Iată însă mândrul soare că se-ntunecă de-un nor! Urieșii stau buimatici, fumegând de-a lor sudoare, Ridic-ochii, și pe ceruri văd trecând în zbor, drept soare ...

 

Emil Gârleanu - Cea dintâi durere

... se întoarse și spuse, cu glas plin de spaimă: Moare, măi. Da, moare, îi răspunse celalt. Întâiul urmă: -l punem ici, în dosul porții, -și deie sufletul în liniște. -l punem. Când zăriră pe mătușa Smaranda, o trimiseră repede: -ți pomană și adu o lumânare. Bătrâna se zăpăci, alergă numaidecât, și pe mine mă lăsă singurel lângă stâlpul porții. Soldații nici nu mă văzură poate. Așezară năsălia în ogradă, chiar lângă parmaclâcul ... picioarele mele. Apoi, cu cea din urmă putere, vroi se scoale, se prăvăli pe o coastă și se răsturnă jos, trântind pe soldatul ce se plecase peste dânsul. Casca se rostogoli până lângă mine. Rănitul rămase pe pământ, zbătându-se, iar fața i se acoperi ca de un văl negru, ce se întindea cu încetul și pe jos: îi izvora sângele din cap. Toate acestea s-au petrecut cât ai clipi. Nici n-am avut vreme ... în aceeași vreme putusem auzi, la spate, glasul mamei: Ce-i aici? Apoi acel al tatei, întrebând pe soldați: Ce e, ce faceți? Când mama se apropie și înțelese ce se petrecea, și când, întorcându-se, mă zări pe mine, ...

 

Ion Luca Caragiale - Articol de reportaj

... žorice româncă". Se știe că orice român de sex feminin, fie de orice vârstă, numai poată vorbi, și fie de orice condiție socială, numai aibă cui vorbi, este născut reporter. Cu românii de sex masculin, lucrul se schimbă; nu orișicare poate fi un reporter special. Odată stabilit aceasta, vedem cum am cunoscut eu pe DR.LEYDEN Eu am văzut pe profesorul Leyden, nu numai în trăsura Curții, în fuga pe stradă, sau într ... în treacăt câteva flori din recolta mea de informații. Astfel încep cu MICROBUL BOALEI Medicii au constatat existența microbului. Dacă microbul nu reușește până mâine perforeze plămânul, atunci el a scăpat... Ca împiedice aceasta, doctorii întrebuințează BĂILE RECI Îndată ce căldura pacientului crește i se administreaza o baie rece, care variază după trebuință între 7 și 4 grade minus. vedem ce făcea în vremea aceasta A. SA PRINCIPESA MARIA În timpul crizelor, principesa a avut ideea sa meargă la călugărie ... Rămâne acum fie Augustul pacient bine îngrijit, ca nu cumva se ivească, precum e încă TEMERE DE O NOUĂ COMPLICAȚIUNE Aceasta ar putea

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Zobie

... din canalul orașului. Iar Viezure, cel mai nebunatic, îi apucă, în fugă, ciomagul și îl smuci, dând un chiot. Ciomagul îi căzu cu zgomot și se rostogoli pe pietre. Zobie se clătină pe picioare. Se plecă binișor. Și când se ridică amenințător, orcăind ca o fiară rănită, copiii se împrăștiară. — Blă! ablă! na, na, ablă! Așa înjura Zobie. Ochii i se zăreau, sub sprâncenele de carne, galbeni, umezi și acoperiți cu firișoare de sânge. Scrâșnea din dinți și mesteca, ducând mâna stângă la gură, parc-ar ... fiece dimineață. Scutură din cap. Vițioanele de păr ca de capră i-acoperiră fața. Și porni înainte, luând pe Mirea de mână. După dânșii iar se adunase droaia de copii. Și-i amenințau care cu vorba, care cu bulgări, ba câte unul mai sprinten se repezea ca un șoim până sub zdrențele lui Zobie și-l înhăța de hartanele zăbunului, opintindu-se -l dea pe spate. Gușatul se învârti în loc, ridică ciomagul și căscă gura, încât i se văzu omușorul. Dar nu putu bâlbâi nimic. Se umflă în gât. Gușa sa roșie îngălbeni, și tot sângele îi năvăli în obrajii veșteziți. ...

 

Emil Gârleanu - Cine a iubit-o!

... care nu lipsise niciodată mai îndelung din casa lui. Îi scrisese acum câteva zile, rugându-l vie, îi făgăduise că vine, dar pesemne că se răzgândise. Ce facă singur, Doamne! Deodată i se păru că aude ceva, niște clinchete înăbușite, așa ca loviturile de lingurițe în paharele pline, și odată cu ele i se strecură o picătură caldă în suflet. Se ridică repede și alergă la geamul ușii, în sală. În poartă răsări ceva negru, care se mărea, se apropia, până ce se desluși că e un poștalion. Caii se izbiră cu piepturile de fruntea troianului, se opintiră și, cu capetele în sus, începură taie pârtie prin zăpadă. Dar cu toate puterile lor încordate, după câteva clipe, se opriră. Surugiul se înălță în scări și se auziră, întretăiat, strigătele lui: Măăi, Măăă... vie argați cu lopețile... Cine dracul poată intra în iadul ista?... Morților... Măăă, n-auziți, dugleșilor ?! Boierul Toma împinse cu putere ușa înțepenită de zăpada strânsă în cerdac și strigă și ... Între dânșii parcă se întrupase o umbră, o vedenie, care le pusese ușor mâna pe gură. Și buzele lor rămaseră închise peste mormântul sufletului lor. Se uitară unul la altul, apoi Filip porni repede, purtându-și mâna peste fruntea scăldată în sudoare, înspre odaia lui,

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FACE SĂ SE ROSTOGOLEASCĂ

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru FACE SĂ SE ROSTOGOLEASCĂ.

ROSTOGOLI

... ROSTOGOLÍ , rostogolésc , vb . IV . Refl . și tranz . A înainta sau a face înainteze , alunece ( pe un plan înclinat ) rotindu - se în jurul lui însuși ; a veni sau a ( se ) da de - a dura ; p . ext . a ( se ) prăbuși , a ( se

 

PRĂVĂLI

... PRĂVĂLÍ , prăvălesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A ( se ) înclina , a ( se ) apleca într - o parte ; a ( se ) răsturna , a ( se ) rostogoli ; a cădea sau a face cadă , a ( se ) arunca în adâncime , a ( se ) prăbuși , a ( se ) trânti . 2. Refl . ( Despre vânt , furtună , ploaie etc . ) A se dezlănțui cu putere , a se porni cu violență . 3. Tranz . și refl . A ( se ) surpa , a ( se ) nărui , a ( se ) dărâma , a ( se

 

ROLĂ

... RÓLĂ , role , s . f . 1. Rotiță sau cilindru care se învârtește în jurul unui ax pentru a face alunece mai repede un lanț , o curea de transmisie etc . Rolă de lanț . 2. Corp în formă de cilindru care poate fi rostogolit în jurul ... sale de simetrie , folosit ca organ de rulare sau ca unealtă de prelucrare prin apăsare . 3. Piesă mecanică de formă cilindrică cu ax interior , care se rotește ușor pentru a putea fi antrenată de film , având rolul de a imprima acestuia un anumit traseu în aparatul de ... de finisare în construcții ( zugrăvit , tencuit ) . Rolă de tencuit . 5. Piesă de contact a unor trolee , constituită dintr - o roată cu șanț , care se